Înțeles Globalizare

Ce este globalizarea:

Globalizarea este procesul de armonizare între diferitele societăți și națiuni existente în întreaga lume, fie în sfera economică, socială, culturală sau politică. Cu toate acestea, accentul principal pus pe seama globalizării constă în integrarea pieței existente între țări.

Globalizarea a permis o legătură mai strânsă între punctele distincte ale planetei, făcându-le să aibă caracteristici comune. În acest fel, apare ideea de Global Village, adică o lume globalizată în care totul este interconectat.

Procesul de globalizare este constituit de modul în care piețele din diferite țări și regiuni interacționează unul cu altul, aducând bunuri și oameni împreună.

Vama, tradițiile, produsele alimentare și produsele tipice unei anumite localități sunt prezente în alte locuri complet diferite. Acest lucru se datorează schimbului și libertății de informare pe care globalizarea îl poate oferi.

Defalcarea frontierelor a condus la o expansiune capitalistă în care a fost posibilă efectuarea de tranzacții financiare și extinderea afacerilor - până acum limitată pe piața internă - către piețe îndepărtate și emergente.

Tipuri de globalizare

Globalizarea este joncțiunea a mai multor aspecte care unesc civilizațiile din diferite colțuri ale globului. Principalii factori care caracterizează formarea globalizării sunt: ​​economia, cultura și informația.

Globalizarea economică

Apariția blocurilor economice - țările care se reunesc pentru a promova relațiile comerciale, cum ar fi Mercosur și Uniunea Europeană - au fost rezultatul acestui proces economic.

Impactul globalizării pe piața muncii, comerțul internațional, libertatea de mișcare și calitatea vieții populației variază în intensitate în funcție de nivelul de dezvoltare al națiunilor.

Perioada în care sa intensificat globalizarea economică a fost la mijlocul secolului al XX-lea, cu cea de-a treia revoluție industrială (cunoscută și ca "Revoluția tehnico-științifică").

Globalizarea culturală

Apropierea dintre diferite națiuni ale lumii a oferit, de asemenea, tipic schimbul de obiceiuri, culturi și tradiții. Acestea, la rândul lor, suferă procesul de aculturație, adică atunci când se amestecă mai multe elemente culturale, creând un fel de "mutație a culturilor".

În acest fel, valorile culturale și simbolurile care aparțin inițial unei regiuni sau unei națiuni sunt prezente în fiecare colț al lumii și invers. În consecință, există o nevoie tot mai mare pentru o dezbatere mai mare cu privire la toleranța diferențelor culturale.

Aflați mai multe despre Acculturation.

Noile tehnologii informaționale și schimbul constant de bunuri de consum între țări (produse, filme, serii, muzică etc.) contribuie la globalizarea culturală.

Halloween, de exemplu, o sărbătoare tipică în America de Nord, este sărbătorită în alte locuri, ca în Brazilia, datorită absorbției obiceiurilor acestor țări din America de Nord.

Globalizarea informațiilor

Dezvoltarea tehnologiilor informaționale, în special apariția internetului, a fost principala responsabilă pentru apariția conceptului de acest tip de globalizare.

Cu rețelele sociale online (cum ar fi Twitter, de exemplu), persoanele care au acces la internet pot primi și trimite instantaneu informații instantaneu în toate părțile lumii.

Prin unificarea globalizării culturale cu necesitatea de a transmite informații care pot fi recepționate și interpretate pe tot globul, a apărut și ideea de a determina un limbaj globalizat. Aceasta este o limbă care poate servi ca o legătură între toate celelalte.

În prezent, limba engleză este considerată cea mai adoptată dintre toate țările ca alternativă pentru a asigura comunicarea, în special prin intermediul internetului.

Efectele globalizării

Lumea globalizată este construită de un set de "rețele", fie informație, transport, comerț etc. Toate aceste aspecte devin interconectate, generând o mai mare interacțiune spațială-timp între națiuni.

Extinderea companiilor și crearea de companii multinaționale este un alt efect semnificativ al globalizării lumii contemporane. În acest fel, companiile prezente într-o anumită țară încep să lucreze în alte națiuni, generând locuri de muncă și posibilitatea comerțului între regiuni.

Cu toate acestea, este necesar să subliniem și punctul negativ al acestui nou scenariu. În unele cazuri, prezența "întreprinderilor globale" în țările subdezvoltate reprezintă exploatarea acestor întreprinderi, fie a forței de muncă locale, fie a materiilor prime.

Globalizarea a dus, de asemenea, la crearea unor blocuri economice, grupuri de țări care se unesc pentru dezvoltarea și dezvoltarea economiilor respective. Uniunea Europeană, Mercosur și NAFTA sunt unele dintre cele mai cunoscute blocuri economice.

Scaderea lumii

Odată cu dezvoltarea tehnologică, distanțele au fost "scurtate". Așa cum se arată în imaginea de mai jos, timpul de călătorie sa accelerat de-a lungul anilor, făcând mai ușor deplasarea pe distanțe lungi în întreaga lume. Această facilitate a contribuit la consolidarea procesului de globalizare.

Avantajele și dezavantajele globalizării

Ca multe alte fenomene de mare complexitate, globalizarea are atât puncte pozitive, cât și negative:

Puncte pozitive

• Important în lupta împotriva inflației și a ajutat economia prin facilitarea intrării produselor importate;
• Consumatorul a avut acces la produse de import mai bune și mai ieftine, precum și la produse mai bune și mai accesibile la nivel național;
• În cazul companiilor multinaționale, globalizarea permite investitorilor din alte țări să investească în străinătate și invers;
• Promovează dezvoltarea tehnologică;
• Îmbunătățește comerțul internațional (bunuri și servicii);
• Ea deschide porțile diferitelor culturi, tradiții și posibilitatea de a cunoaște obiceiurile din alte țări într-un mod mai accesibil;
• Îmbunătățește relația dintre țările de pe diferite continente.

Puncte negative

• Concentrarea bogăției. Majoritatea banilor se află în țările mai dezvoltate, iar numai 25% din investițiile internaționale sunt destinate țărilor în curs de dezvoltare, ceea ce determină numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă;
• Unii economiști susțin că în ultimele decenii globalizarea și revoluția tehnologică și științifică (responsabile de automatizarea producției) sunt principalele cauze ale creșterii șomajului ;
• Aculturarea poate privi obiceiurile culturale ale unei anumite țări;
• Modificări culturale inutile, cauzând denaturarea semnelor și simbolurilor tradiționale ale națiunilor;
• Exploatarea materiilor prime și a forței de muncă ieftine (atunci când țările dezvoltate se stabilesc în țările mai sărace);
• Diseminarea activităților criminale și ilegale care s-au concentrat anterior asupra unei singure regiuni pentru restul lumii;
• Utilizarea internetului ca mijloc de desfășurare a activităților ilegale, cum ar fi prostituția, pedofilia, traficul de droguri, armele și animalele, creșterea organizațiilor criminale, "spălarea banilor" și, în consecință, o creștere a "paradisurilor fiscale".

Caracteristicile globalizării

• Nu este static, adică este în evoluție constantă, dezvoltare și transformare;
• Aculturarea (adoptarea, adaptarea și amestecarea diferitelor elemente culturale);
• Crearea blocurilor economice, al căror principal obiectiv este întărirea relațiilor comerciale între membrii participanți;
• "Global Village" (lumea ca o comunitate unică, datorită progreselor tehnologice în sistemele de transport și comunicații);
• Extinderea capitalismului;
• Consolidarea relațiilor comerciale;
• Internaționalizarea fluxurilor de capital;
• Privatizarea întreprinderilor de stat (neoliberalism);
• "Ruperea" barierelor de frontieră;
• Timp de călătorie prin spațiu redus;
• Prezența multinaționale / corporațiilor transnaționale;
• Dezvoltarea tehnologiilor de comunicare și a mijloacelor de transport;
• Apariția multinaționalelor;
• Informații transmise instantaneu (internet);
• Creșterea concurenței și a concurenței economice.

Aflați mai multe despre blocurile economice.

Originea globalizării

Fenomenul complex al globalizării a început în secolul al XV-lea (epoca marilor nave), când puterile europene ale timpului au început să exploreze oceanele, descoperind noi terenuri. Cu toate acestea, numai cu Revoluția Industrială (secolul al XVIII-lea), globalizarea începe să se dezvolte și să câștige un corp.

Un alt pas important către dezvoltarea globalizării sa produs la mijlocul secolului al XIX-lea, prin consolidarea tehnologiilor care ar reduce distanțele, făcând călătoriile mai rapide, cum ar fi electricitatea și vaporul.

Cu marile progrese tehnologice pe care le-a adus secolul al XX-lea, aliate cu sistemul capitalist care a fost consolidat la nivel mondial cu căderea Uniunii Sovietice, apare o mare nevoie de a extinde fluxul comercial între națiuni.

Inovațiile în domeniile telecomunicațiilor și tehnologiei informației, în special cu internetul (revoluția industrială a IV-a), au fost decisive pentru construirea unei lumi globalizate.

Pe scurt, procesul de globalizare poate fi împărțit în patru faze principale:

Prima fază: Marele navigație și descoperirea maritimă (secolul al XV-lea) - Revoluția industrială (secolul al XVIII-lea)

Faza a doua: Revoluția industrială - al doilea război mondial: expansiunea capitalismului.

Faza a treia: Al doilea război mondial - căderea Zidului Berlinului, sfârșitul Uniunii Sovietice și regimul socialist (Războiul Rece - 1989).

Faza a IV-a: Noua Ordine Mondială: dominația totală a capitalismului.

A se vedea, de asemenea, sensul post-modernității și a afla mai multe despre Zidul Berlinului.

Globalizarea în Brazilia

Ca majoritatea țărilor capitaliste, Brazilia se menține, de asemenea, pe piața internațională, participând la cumpărarea și vânzarea de produse și servicii printre alte națiuni.

Țara aparține unui bloc economic (Mercosur), garantându-și participarea, în parteneriat cu alte națiuni, la formularea strategiilor economice orientate spre creșterea țărilor membre.

În 1990, odată cu introducerea planului Collor (Neoliberal), Brazilia a început să adopte o serie de măsuri care și-au accelerat consolidarea în lumea globalizată.

Creșterea industriei, privatizarea de stat (cu neoliberalism) și apariția corporațiilor multinaționale sunt câțiva dintre factorii importanți care au contribuit la consolidarea țării în acest nou scenariu.

Aflați mai multe despre semnificația neoliberalismului.

Globalizarea și mediul

Odată cu globalizarea, impactul a fost extrem de agresiv și negativ pentru mediu. Interesele capitaliștilor corporativi se bazează pe exploatarea materiilor prime naturale într-un mod nedurabil, poluând și contaminând mediile naturale.

Unul dintre principiile globalizării contemporane este consumul . Pentru a produce produse care corespund numărului de consumatori care există în prezent, cantitatea de materie primă extrasă este enormă. Majoritatea companiilor nu fac acest proces de extracție cu responsabilitate ecologică.

Consecințele sunt schimbările climatice, catastrofele ecologice și alte evenimente care dăunează vieții oamenilor și altor lucruri vii.

Globalizarea conform lui Milton Santos

Milton Santos, un renumit geographer și intelectual brazilian, a abordat globalizarea în ultimele sale cărți. El a menționat aspectele lor economice și a analizat rolul jucat de corporații în internaționalizarea capitalului, precum și fluxurile financiare și impactul acestora asupra culturii locale.

Milton Santos a teoretizat și a criticat unele dintre aceste caracteristici ale lumii de astăzi și, la sfârșitul vieții sale, a sugerat o globalizare a solidarității, centrat pe valori care nu erau legate de hegemonie.

Vezi de asemenea semnificația Capitalismului.